CÂTEVA PRACTICI NOCIVE ÎN EDUCATIE
Astazi despre raspunsul cu aceeasi moneda.
Îi răspundem copilului cu aceeași monedă?
Adultul și copilul mare funcționează după principiul „ce ție nu îți place, altuia nu-i face”. Un copil mic însă, nu se poate detașa de ceea ce simte el și nu se poate pune în piele altuia (Un bebeluș poate plesni obrazul mamei sale pentru că îi place senzația din mâna sa, aude pocnitura, etc. Dacă i se întoarce palma, copilul simte durerea – dar nu și durerea provocată de palma dată de el însuși).
„Plata cu aceeași monedă” arată incapacitatea părintelui de a gândi într-un alt registru decât al lui personal. Deși vede fața veselă a copilului, fără urmă de agresivitate, totuși interpretează gestul ca fiind agresiv. De fapt, prin reacția sa, părintele se arată agresat de către copil ca atare, de diferența aceasta de gândire și simțire. De datoria sa de care nu poate deroba. De asemenea, părintele pălmuit se simte copilul de altădată care primea palmele altora fără a putea riposta. Pe acest fond, își descarcă propriile neputințe, neputându-se controla. Acest tip de practică face educația mai dificilă și mai dureroasă, îngrădind dezvoltarea naturală a copiilor. Varianta cea mai potrivită ar fi să încercați să comunicați cu copilul pe marginea comportamentului necorespunzător și apoi să stabiliți metoda cea mai potrivită de acțiune. Astfel, cand este ascultat și sentimentele îi sunt reflecate și înțelese, copilul învață să fie mai conștient de acțiunile potrivite.
Carmen Vieru
Psiholog
Bibliografie
Speranța Farca: „Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori ”.